Istoria disparitilor

Mariushca · Admin Data inscrierii: 09/Iul/2007 Mesaje: 264

Istoria disparitiilor continua cu:
Sa mai adaugam aici si incredibila disparitie a avionului pilotat de Antoine de Saint-Exupery, plecat la sfârsitul lunii iulie 1944 de pe aerodromul din Corsica, într-o misiune de cercetare. Dupa cum autorul spune în povestea ,,Micului Print'': stiu sigur ca el a revenit pe planeta sa, pentru ca, la ivirea zorilor, nu I-am gasit trupul'', tot asa, pilotul si avionul sau nu vor mai fi regasiti niciodata. (Este adevarat de-a lungul anilor s-au gasit diverse motivatii acestei disparitii. Dar nici una dintre ele nu acopera complet toate aspectele curioase legate de ,,Cazul lui Saint-Exupery'')
Începe acum asa-numita perioada moderna'' a misterioaselor disparitii din Triunghiul Bermudelor si din alte parti ale lumii. Ea debuteaza cu celebrul ,,Zbor nr. 19'' din ziua de 5 decembrie 1945, la ora 14: 00 (ora locala), cinci avioane de tipul ,,Grumman Avengers - TBM'' (VEZI FOTO) decolau de la baza militara americana Fort Lauderdale din Florida. Echipajele lor, compuse din piloti cu mare experienta, cuprinzând fiecare între 6 si 12 ani de practica aviatica, erau înzestrate ca barci pneumatice si centuri de salvare. Era vorba de un zbor obisnuit de patrulare: 250 km spre est, 60 spre nord si întoarcerea la baza.
La ora 15: 15 turnul de control a receptionat întâiul apel al patrulei: pilotii trebuiau sa primeasca instructiuni pentru aterizare. Contrar oricarei asteptari, pilotii au denuntat ca se afla în dificultate si ca nu mai vad pamântul. Cererea turnului de control a fost perfect logica: era nevoie de coordonatele pozitiei avioanelor. Nici unul dintre comandantii echipajelor nu a reusit sa-si determine pozitia, iar la indicatia controlorului de trafic aerian de a se îndrepta spre est, pilotii au afirmat ca nu stiu în ce parte se gaseste acest punct cardinal. Chiar daca o furtuna magnetica ar fi bântuit în regiune, pilotii s-ar fi putut lipsi de busole si orienta dupa soare. Dar, din motive ramase de neînteles pentru cei ramasi la sol, pilotii nu mai vedeau soarele. Câteva vreme, personalul din turnul de control a putut urmari discutiile purtate prin radio între avioanele aflate deasupra oceanului: echipajele pareau cuprinse de panica. La ora 16:00 comandantul patrulei si-a predat functia unui alt pilot.
La ora 16:25, noul comandant a restabilit legatura cu aeroportul: Nu suntem în dispoziție sa ne determinam pozitia. Cred ca ne aflam la 360 km nord-est de baza. Nu va luati dupa mine. Mi se pare ca''. În acel clipă legatura s-a întrerupt si nu a mai putut fi restabilita niciodata ! Imediat, baza aeriana a intrat în alarma. La orele 16:30 marele hidroavion ,,Martin Mariner'' a decolat cu un echipaj de 13 oameni si cu un echipament de salvare pentru indiferent ce situatie. În tot acest timp, turnul de control continua sa încerce sa intre în legatura cu avioanele pierdute pentru a le anunta sosirea ajutorului. La ora 16:55 turnul de control a cerut coordonatele avionului de salvare. Nici un raspuns ! Nimeni nu a înteles ce se întâmplase.
Baza de la Fort Lauderdale a cerut susținerea serviciului de salvare din Miami, Florida, de unde a decolat un al avion de salvare care a survolat presupusa zona a accidentului, fa a observa nici o urma a celor sase echipaje pierdute. Toata noaptea, avioane de salvare si nave ale flotei au facut cercetari în speranta ca întunericul va fi strapuns de o racheta semnalizatoare lansata de vreunul din presupusii naufragiati. În cursul urmatoarei dimineti s-a declansat una dintre cele mai vaste si intense operatiuni de salvare din istorie: 300 de avioane, 21 de nave si 12 grupe terestre americane au participat la operatiune, ajutate si de navele celei mai apropiate baze britanice. Fiecare metru patrat al oceanului a fost examinat cu amanuntime. Inutil ! Cercetarile au fost extinse asupra întregii zone dintre Florida si Insulele Bermude, precum si asupra unei parti a Golfului Mexic. Nu a fost gasita nici o epava. Responsabilii bazei aeriene erau în plina deruta. În câteva ore, în conditii metereologice ideale si într-o zona relativ restrânsa, sase avioane si zeci de oameni disparusera fara urme. În cazul în care lipsa de combustibili le-ar fi obligat sa amerizeze, avioanele ar fi putut sa se mentina la suprafata destula vreme, pentru a permite trecerea echipajelor în barcile de salvare.
Experienta a dovedit ca un pilot înzestrat cu echipament de salvare de buna calitate, poate supravietui câteva saptamâni pe mare. Toti pilotii care disparusera îsi efectuasera stagiul de antrenament pentru naufragii si erau echipati cu emitatoare radio. Nimeni nu a transmis nici un S.O.S. Comandantul Bazei Ford Lauderdale a declarat ca patrula de avioane a fost dezorientata de vântul violent; buletinele metereologice au precizat ca în zona respectiva vântul nu a depasit 20 m/sec; e putin probabil ca un astfel de vânt ar fi putut îndeparta avioanele de pe ruta stabilita. Formarea unor trombe ar fi putut provoca o catastrofa, dar ipoteza nu este aplicabila decât unor aparate care zboara destul de jos; patrula se afla însa la o altitudine care o situa în afara oricarui pericol de acest fel.
În raportul comisiei maritime, care a fost nevoita sa sesizeze oficial cercetarile, se arata: ,,Nu putem aprecia nici macar aproximativ, ce s-a petrecut''. Întâmplarea din decembrie 1945 se situeaza în afara oricarei supozitii admisibile. Fireste disparitia misterioasa a celor cinci Avengers si a avionului Martin Mariner (aparate moderne pentru epoca lor - VEZI FOTO) a trimis în cautarea primelor, a pus atunci - ca si astazi, de astfel - nenumarate semne de întrebare. S-au scurs mai bine de patru decenii si nimeni nu a putut sa le gaseasca înca o rezolvare cât de cât acceptabila.
Acesta nu înseamna însa ca au lipsit explicatiile ,,specialistilor''. E drept, aceste ,,explicatii'' sunt adeseori într-atât de ridicolem încât nu pot avea decât rolul de a da un rațiune în plus de distractie celor care în viitor se vor încumeta sa studieze modul de întelegere a fenomenelor si de a gândi asupra lor ale ,,omului modern'' de la acest final de secol si de mileniu. Sa dam doua exemple în acest sens.
1) Iata o stire aparuta la începutul lunii martie 1987: Descoperire. În apropriere de Key West în apele Golfului Mexic, ungrup de scafandri au descoperit resturile unui avion de tipul ,,Avengers'' (!) Aparatul creat în urma cu sase decenii, a facut parte dintr-o formatiune de avioane care a decolat în decembrie 1945 de pe aerodromul Fort Lauderdala (!) din Florida într-un zbor de antrenament. Întreaga escadrila a disparut dupa aproape o ora si jumatate de zbor, îndată ce turnul de control a pierdut legatura cu aceste aparate. Ultima convorbire consemna defectarea aparaturii de orientare. Un avion trimis distinct în cautarea escadrilei a disparut si el în mod misterios cu 13 oameni la bord. Epava avionului descoperita de scafandri se afla într-o zona mult îndepartata de locul unde se credea ca ar fi avut loc accidentul si unde au avut loc cercetari. Studierea resturilor aparatului va permite probabil emiterea de noi ipoteze (n.n.: este exact ceea ce lipseste - emiterea de noi ipoteze'') în legatura cu ciudatele disparitii care au avut loc în misteriosul triunghi al Bermudelor''
Trecând peste faptul ca la vremea respectiva nu au existat numai cinci avioane din tipul respectiv (cele disparute !) ci probabil ceva mai numeroase si ca deci cel descoperit în golful Mexicului nu e musai sa fie unul din cele ce au intrat în componenta celebrului ,,Zbor nr. 19'', sa mai reamintim si distanta deloc neglijabila - circa 1600 mile marine - între locul presupus al accidentului din decembrie 1945 si locul descoperirii epavei unui avion de tip ,,Avengers'' în 1987 !
2) Si acum, de pe fundul marii sa ne deplasam în Cosmos, sau mai precis în spatiul circumterestru, unde, de asemenea, se pare ca se afla un avion al ,,Zorului nr. 19''. Un cercetator californian afirma, nici mai mult nici mai putin, ca unul (cel putin unul) din bombardierele disparute în 1945 se afla ,,închistat'' într-un bloc masiv de gheata care se învârte în jurul Terrei la 700 km deasupra solului. Explicatia pe care ,,cercetatorul'' o da acestui fapt este urmatoarea: grenadele anti-submarine lansate de bombardiere în timpul aplicatiei (aflam astfel noutatea ca avioanele se aflau în aplicatii si nu în zbor de rutina, fapt care nu a fost mentionat înca niciodata pâna acum !) au avariat în mod întâmplator una din navele extraterestre parcate, sau ascunse sub apa.
În momentul când nava s-a ridicat din adâncuri cu enorma rapiditate pentru a evita exploziile grenadelor, s-a conceput un vârtej de aer si o tromba gigantica de apa care, întocmai cu un aspirator, au absorbit si azvârlit pe orbita avioanele aflate întâmplator în zona. Evident, californianul are si ,,dovada certa'' care sta la baza afirmatiilor sale. El a observat blocul de gheata respectiv, cn avion cu tot, într-un film documentar video care cuprindea imagini retransmise de misiunea spatiala ,,Apollo 11''. Nu are nici o importanta ca nici unul dintre expertii NASA si nici altcineva nu-I sustine aberatiile; important este ca o noua ,,ipoteza sa-si croiasca fagas în constiinta consumatorului de naivitati. Chiar daca aceasta ipoteza este puerila, absurda sau ridicola.

Lista victimelor pare a fi deschisa înca în august 1800 de catre vasul militar american ,,Insurgent'', care dispare fara urme în Triunghi, cu cei 340 de oameni pe care-I avea la bord.
În 1840, ,,Rosalie'', nava franceza cu vele, în drum spre Havana, este descoperita pustie, cu pânzele ridicate si încarcatura în situație buna, locuita doar de un canar, pe jumatate mort de foame în colivia sa. Expertii care au examinat nava, au ajuns de comun acord la concluzia ca, cei care au fost pe acest vas, ,,din cauza unor motive necunoscute, au înnebunit brusc si ca urmare, echipajul si pasagerii au parasit în graba vasul''.
Vara anului 1850. În aceeasi zona, un velier de mare tonaj a atras atentia pescarilor si fermierilor din Easton -Beach prin faptul ca se îndrepta cu viteza spre tarm. Ea si-a continuat drumul si a esuat cu mult în interiorul tarmului ,,ca si cum ar fi fost transportata de o mâna uriasa''. Nimeni nu a aparut pe punte, pentru singurul motiv ca nu avea cine: vasul era pustiu, dar totul arata ca echipajul îl abandonase cu cel mult o ora, o ora si jumatate înainte. Mâncarea aburea înca în bucatarie, cafeaua astepta sa fie turnata în cesti. Comisia de cercetare, care a studiat cele întâmplate pe ,,Shabird'' - acesta este numele vasului - a renuntat la ipoteza macelaririi echipajului, fiindcă nu au fost gasite urme de violenta nici pe bord, nici pe coridoare. În ziua aceea conditiile atmosferice au fost excelente, vasul naviga în aproprierea malului, dar valurile n-au aruncat pe tarm nici cadavre, nici barci de salvare, nici alte sfârmaturi. S-a mai putut afla ca vasul chemase în ajutor, fara alte explicatii un vapor de pescuit din aproprierea portului unde ancora de obicei, Newport, Rhode Island, S.U.A. Apoi urmeaza lovitura: desi bine fixat în nisip, vasul a disparut subit într-o noapte ! Fireste, nici atunci si nici mai târziu nu s-a putut gasi o explicatie cât de cât rezonabila.
În 1854, goleta ,,Bella'' dispare global în Triunghi, fara indicarea precisa a locului, din lipsa de informatii.
Cazul urmator, al vasului fantoma ,,Marie Celeste'', a facut multa vâlva la vremea sa, nefiind elucidat nici astazi. De aceea, ne vom opri asupra lui cu mai multe amanunte, socotindu-l nu numai teribil de interesant, ci si aparte de reprezentativ pentru toata suita de disparitii misterioase de atunci.
În ziua de 5 decembrie 1872, vasul american cu pânze ,,Del Grazia'' naviga spre Gibraltar. La un ocazie dat, capitanul Morehouse a zarit un bric care naviga linistit cu toate pânzele sus. Este vorba de vasul ,,Marie Celeste'', la bordul caruia nu se vedea nici un om. Abordând vasul, Morehouse a constatat ca obiectele personale ale echipajului erau la locurile lor. Pe frânghii erau întinse rufe la uscat, ceasul de aur al capitanului Briggs se afla pe masa, într-un cuvânt totul era în ordine. Încarcatura - butoaie de spirit stivuite cu grija - parea neatinsa. Morehouse stia ca prietenul sau Briggs îsi luase cu el sotia si fetita de doi ani. Unde erau oamenii de pe ,,Marie Celeste'' ? Au parasit în graba vasul ? Dar de ce ? Morehouse a remorcat bricul pâna la Gibraltar, unde au început cercetarile. Dar tot atunci au început sa se nasca si ipotezele. Echipajul se îmbatase, îl omorâse pe capitan si familia sa, dupa care se îmbarcase pe un alt vas, pretextând naufragiul. Nici un capitan de vas n-ar fi dat însa crezare fugarilor, care ar fi trebuit sa descrie amanuntit catastrofa si sa comunice numele vasului scufundat. Dar de ce razvatitii n-au scufundat si vasul ? Cu trecerea anilor, ipotezele s-au înmultit. Dupa mai bine de 11 ani, tragica întâmplare a revenit în coloanele revistei engleze ,,Cornhill Magazine''. În ianuarie 1884, aceasta revista a publicat relatarile unui anume J. Habakuk Jeffson, care afirma ca s-a aflat la bordul vasului si cunostea secretul disparitiei echipajului. Jeffson semnalase prezenta unui anume Septimius Goring, care ,,avea ceva diabolic în el''. Într-o seara , capitanul Briggs a navalit în cabina lui Jeffson si I-a spus îngrozit ca sotia si fetita disparusera. Putin dupa aceasta întâmplare, Briggs s-a sinucis. Dupa alte doua zile, la orizont, în loc de Portugalia, s-au ivit tarmurile Africii. Corabia se abatuse din drum căci cineva umblase la aparatele de navigatie. În seara aceleasi zile, Goring si înca trei marinari l-au legat pe Jeffson cu o funie. Toti pasagerii au fost aruncati peste bord. Când însa Goring a vrut sa-l arunce si pe Jeffson, cei trei marinari, complicii lui Goring, au protestat si s-au opus. Apoi au coborât cu totii într-o barca si dupa multe peripetii au ajuns într-un sat african. Într-o seară însa, Jeffson a fost dus pe tarm, urcat într-o barca si lasat liber. Cinci zile mai târziu a fost cules de un vas si dus la Liverpool. Senzationalele relatari ale lui Jeffson au stârnit multe comentarii, prilejuind publicarea unui mare numar de articole. Unii cereau autoritatilor sa organizeze o expeditie care sa-I caute si sa-l pedepseasca pe criminalul Goring. În aceasta directie nu s-a întâmplat nimic, dar dupa câtiva ani, a iesit la iveala ca adevaratul autor al senzationalei relatari despre , Marie Celeste'' nu era altul decât scriitorul englez Arthur Conan Doyle, parintele spiritual al lui Sherlock Holmes. Si cum exemplu este contaminant, în urmatorii ani au aparut relatari si ipoteze mai mult sau mai putin plauzibile. Asa de pilda, dupa unele ipoteze capitanul Briggs ar fi ordonat parasirea vasului pentri ca în fata lui ar fi aparut un imens iceberg; dupa alte ipoteze, piratii africani ar fi atacat vasul, ar fi luat echipajul, pe care l-ar fi vândut ca sclavi. O alta ipoteza senzationala a aparut în 1955 în Statele Unite: echipajul a fost luat de o ,,farfurie zburatoare''. În fine în 1967, savantul american Rupert Furnaux a publicat o carte cu titlul ,,Misterul Marie Celeste'', în care explica lucrurile în felul urmator: un butoias de spirit a explodat, iar pe bord s-a iscat panica. În orice clipa putea sa explodeze toata încarcatura. Oamenii au parasit vasul în graba. Dar vaporii care se acumulasera sub punte s-au risipit si explozia nu s-a mai produs. Echipajul a hotarât sa se întoarca la bric, dar o rafala de vânt a mânat vasul cu toate pânzele sus în larg, astfel ca nu a mai putut fi ajuns din urma. Barca supraîncarcata s-a izbit, probabil de recife de corali, scufundându-se cu întreg echipajul, acesta era ultima ipoteza cu privire la bricul ,,Marie Celeste'', care si-a gasit sfârsitul în anul 1884, când s-a izbit de stânci si s-a scufundat în aproprierea insulei Haiti.
În 1880, fregata scoala ,,Atlanta'', plecata din Bermude spre Anglia, a disparut fara ca sa lase urme, cu toti cei 290 de elevi marinari aflati la bord.
1902 Vasul german cu trei catarge ,,Freya'', paraseste Manzanilla (Cuba) îndreptându-se spre Chile si este descoperit 17 zile mai târziu distrus în parte, fara nici o persoana la bord. Ancora mai atârna înca; nu se semnalase timp nefavorabil

Dar sa mergem mai departe. De la acel tragic ,,Zbor nr. 19'' suita disparitiilor din Triunghiul Bermudelor continua într-un ritm accelerat.
În ianuarie 1947, pe panta ghetarului Tahomsk, la 3500 m altitudine, se prabuseste bimotorul ,,C-46''. Pe capitonajul interior al avionului sunt gasite urme de sânge ca marturii ale îngrozitoarei izbituri. Dar nu au fost gasite niciunde trupurile celor 32 de pasageri ai avionului !
În 1947, o superfortareata zburatoare S.U.A., dispare cu echipaj cu tot, fara sa lase urme, la 150 km de Bermude.
La 31 ianuarie 1948, ora 1,00 noaptea, comandantul aeroportului din Bermude a dat alarma. Un avion de tipul Star-Tiger cu 27 de pasageri la bord, care trebuia sa aterizeze în seara precedenta la ora 22: 30, a disparut la nord de Bermude. În ultimul sau mesaj pilotul anunta: ..Sunt pe ruta, 400 mile de Bermude. Timpul este bun, totul este în regula''. Dar avionul nu a mai aterizat niciodata. El s-a volatilizat în noapte pur si simplu. 30 de nave engleze si americane si 14 avioane au încercat în zadar sa descopere o urma a celor disparuti.
În martie 1948, faimosul jockeu american Al Snyder, pleaca la pescuit la Sandy Key, cu doi prieteni si nu s-a mai întors niciodata. O mie de oameni, o suta de ambarcatiuni, un dirijabil, un elicopter, participa zadarnic la cercetari. S-a promis o întâia de 15000 de dolari celui care îl va gasi morti sau vii.
28 decembrie 1948. În aceea noapte, un avion ,,Douglas-DC 4'' pleaca de la San Juan Puerto Rico, spre Miami, Florida; ajunge la 80 km sud de locul de aterizare si intra în legatura cu turnul de control în momentul în care a vazut luminile insulei Key West. Avea 23 de pasageri la bord: la ora 4:13, ultimul mesaj afirma: ne apropriem de aeroport. Cerem permisiunea de aterizare''. Câteva secunde mai târziu, legatura radio s-a întrerupt si nimeni n-a aflat niciodata ce s-a întâmplat. Cercetarile facute n-au dat nici un rezultat, desi apele putin adânci în aceasta regiune a tarmului permit o buna vizibilitate a adâncurilor.
La 17 ianuarie 1949 este rândul unui ,,Ariel'' (similar cu Star-Tiger-ul din ianuarie 1948), care decoleaza din Bermude pentru Kingstone, Jamaica (5 ore si 15 clipe de zbor), 40 de momente de la decolare se primea un mesaj: ,,Totul merge bine'', iar dupa aceasta nimic, nimeni nu l-a mai vazut vreodata. S-a facut un efort imens pentru gasirea celui mai mic indiciu: zeci de vapoare si de avioane au brazdat oceanul ,,pieptanându-l'' în lung si-n lat. Totul a fost în zadar, nici cea mai mica urma nu a fost gasita, nici atunci si nici mai târziu !
În martie 1950, un ,,Globemaster'' întorcându-se în Irlanda, dispare la nord de Triunghi. Nu exista indicatii precise asupra locului riguros al acestei disparitii.
În iulie 1950, cargoul ,,Sandra'' pleaca din Savannah spre Venezuela. Trece prin dreptul lui Jacksonville, Sainte-Augustine, parcurgând o ruta cumplit de frecventata si nu se mai aude vorbindu-se niciodata de el.
În 1951, nava de razboi braziliana ,,Sao Paulo'' - ce urma sa fie data la fier vechi - traversa zona Triunghiului, însotita de mai multe remorchere. Într-o dimineata nava nu a mai fost vazuta; ea a disparut brusc, împreuna cu echipajul de supraveghere, format din opt persoane. Navele si avioanele trimise în cercetare au receptionat numai ,,fenomene stranii'', sau contururi întunecate pe suprafata marii''.
La începutul lunii februarie 1953, un avion cvadrimotor ,,British York'', cu 6 oameni ai echipajului si 33 de pasageri, dispare la 900 mile nord de triunghi, zburând pe ruta Azore - Gander (Newfoudland). A disparut dupa ce s-a auzit un S.O.S., fara alte explicatii.
La 31 octombrie 1954, un alt cvadrimotor american de tip ,,Super-Constellation'', conținând 24 de persoane la bord, între care 4 prietene si 5 copii, decoleaza din statul Mariland spre ins. Azore. Avionul era nou-nout, înzestrat cu doua radio-emitatoare puternice si cu diferite elemente de salvare pentru cazul unei amerizari fortate, chiar în mijlocul oceanului în caz de nevoie. Dar dispare si el, de parca s-ar fi dizolvat undeva deasupra Atlanticului. Fara a emite nici un apel de primejdie.
O statistica a societatii britanice de asigurari Lloyd arata ca între anii 1929 si 1954, marile si oceanele lumii au ,,înghitit'' 222 de vapoare care nici n-au lansat S.O.S.-uri si nici n-au lasat vreo urma. (Aceasta suma nu cuprinde vasele scufundate în timpul celui de-al doilea razboi mondial.)
În septembrie 1955, iahtul ,,Connemara IV'', gasit abandonat la 400 mile sud-vest de Bermude. Despre ocupantii sai nu s-a mai aflat niciodata nimic.
La mijlocul lunii aprilie 1956, în zona sud-estica a Triunghiului dispare un ,,Boeing B. 25 Mitchell'' condus de trei piloti cu o îndelungata experienta aviatica.
La 9 noiembrie 1956, un bombardier al marinei S.U.A., hidroavion de tip ,,Martin P. 5 Marlin'', se volatilizeaza în zona sudica a Triunghiului, împreuna cu cele zece persoane de la bordul sau

La congresul Societatii vest-germane de geofizica din luna august 1979 se mai face înca o comunicare interesanta: curentul Golf Stream se opreste în dreptul insulei Terra Nova si face cale întoarsa. Se pune atunci întrebarea: de unde vine apa calda din nord-estul Atlanticului daca nu este adusa de Gol Stream, asa cum se crezuse pâna acum ?
Noiembrie 1979; Nava ,,Zaria'', în acel moment singura din lume construita în întregime din materii care nu se magnetizeaza, aflata în dotarea Academiei si Stiinte a U.R.S.S. porneste într-o expeditie de cercetare în zona Atlanticului de nord-est.
La începutul lunii decembrie 1979, de la baza Cap Canaveral este lansat satelitul american de telecomunicatii ,,Satcom III''. La limitat timp dupa lansare, satelitul a disparut, pur si simplu, în spatiu si nu a mai putut fi regasit niciodata.
Iar în februarie 1980 satelitul japonez de telecomunicatii ,,Ayame 2'', dispare de asemeni in spatiu, la scurt timp dupa lansare.
În a doua jumatate al anului 1980, pachebotul ,,S.S. Norway'' se afla într-o croaziera de doua saptamâni în Marea Caraibelor, având la bord un numar de 2400 de persoane. La aproximativ 240 km nord de Haiti, vasul ramâne în pana ( o pana a carei natura nu a fost niciodata precizata), croaziera este întrerupta, iar serviciile de coasta americane întâmpina dificultati la încercarile de remorcare a lui.
În ultimele zile ale anului 1980, dispare în Pacific vasul iugoslav ,,Dunav'', cu 32 persoane la bord, la cca. 630 mile sud-est de portul japonez Yokohama.
Iar în primele zile ale lui 1981, cargoul grec ,,Altiparos'', cu 35 de persoane la bord, dispare în timp ce naviga dintr-un port canadian spre Osaka, Japonia.
În vara aceluiasi an, la începutul lunii iunie, în Guatemala s-a anuntat disparitia instantanee, fara urma a tuturor locuitorilor - peste 60 de familii - unei asezari izolate din nordul tarii. Toate încercarile de gasire a celor disparuti, nu au dat nici un rezultat.
Un alt accident curios s-a petrecut în luna decembrie 1981: ,,Locotenentul Thomas Tiller, 26 de ani, navigatorul unui avion de tipul ,,Phantom'' apartinând aviatiei S.U.A. care a disparut în mod misterios, a fost descoperit în stare de inconstienta, plutind în echipamentul sau de salvare în largul coastelor statului Carolina de Sud, la 60 km sud-est de localitatea Charleston. Aflat în misiune de zbor, aparatul a disparut dupa o manevra executata în zona din apropierea celebrului Triunghi al Bermudelor. Un ofiter superior, colonelul Peter Kempf, a declarat ca a fost intrigat de acest accident. ,,Niciodata nu am mai vazut asa ceva. Un avion care a disparut pur si simplu, fara nici o comunicare sau atingere vizual. În momentul în care pilotul a fost ejectat din aparat trebuia sa intre în functiune un semnal radio pentru a localiza echipajul în vederea salvarii lui, iar acest semnal nu a fost transmis. Cercetarile continua pentru a se încerca gasirea pilotului aparatului, lt. Michael Matson, 24 de ani''.
Desi, din cauza faimei din ce în ce mai proaste pe care si-o câstiga fatalul Triunghi al Bermudelor, traficul maritim în aceasta zona devine de la an la an mai redus, numarul tristelor evenimente de aici nu descreste. Astfel conform statisticilor aceleasi societatii de asigurari Lloyd, numai autoritatile maritime americane înregistreaza ,,disparitia a nu mai putin de 600 de nave de diverse tipuri si dimensiuni, între 1971 si 1982''.
Separat, autoritatile portuare din Miami, Florida, S.U.A., au înregistrat ,,disparitia în conditiile insolite, a 200 de iahturi cu echipaje cu tot'', numai în anul 1981 !
Accidentele navale si aeriene continua în ritm sustinut în acest deceniu. De la an la an creste numarul vaselor si avioanelor care dispar datorita uraganelor, ciocnirilor, incendiilor, actelor teroriste sau chiar pirateriei moderne. Un bun procent al acestora îl reprezintă disparitiile - asa-numitele ,,alte accidente'' - carora nu li s-au putut gasi niciodata cauzele sau explicatii cât de cât acceptabile.
Aceasta fantastica succesiune de întâmplari neobisnuite, nu formeaza decât o succinta trecere în revista a celor ce se petrec în Triunghiul Bermudelor. Aceste evenimente misterioase si inexplicabile depasesc nu numai eficacitatea noastra de întelegere, ci chiar posibilitatile de investigare ale stiintei si tehnologiei contemporane. Asa cum s-a observat, lista parcursa nu cuprinde numai evenimente petrecute în exclusivitate în zona fatalului Triunghi. Într-adevar, se pare ca aceasta nu este singura zona de pe glob unde dispar nave si avioane în chip inexplicabil.

La 10 ianuarie 1962, un alt avion ,,Boeing KB. 50'' cu noua oameni la bord dispare la scurt timp dupa decolarea sa de pe aeroportul bazei militare aeriene de la Langley, Virginia, S.U.A. În ciuda unei intense actiuni de cautare, desfasurate pe parcursul a sase zile, nu au fost gasite niciodata urmele acestei catastrofe aeriene.
Februarie 1963. Plecat di Beaumont, Texas, cu destinatia Norfolk, Virginia, uriasul cargou ,,Marine Sulphur Queen'', 150 m extindere cu 39 de oameni la bord dispare dupa ce transmite un mesaj obisnuit din largul Golfului Mexic.
La începutul lunii iulie a aceluiasi an, pescadorul ,,Sno'Boy'' (19 m lungime, 55 de oameni la bord) dispare în drumul sau de la Kingstone, Jamaica, spre insulele Cay.
În august 1963, dispare în apele triunghiului vaporul britanic ,,City of Glasgow'', cu toti cei 480 de oameni aflati la bordul sau. Cercetarile intense care s-au declansat nu au adus la descoperirea vreunui indiciu referitor la vapor, pasageri sau cauzele dezastrului.
La 28 august 1963, doua avioane cisterna ,,Strato-Tanker'' cu patru motoare, de tip KC-135, pleaca din Miami cu un echipaj de 11 oameni, pentru a aproviziona în zbor un grup de bombardiere deasupra Atlanticului. Au fost semnalate la 800 mile nord-est de Miami si la 300 mile vest de Bermude. Apoi disparitie totala în plina zi, sub un cer senin. În urma cautarilor, au fost gasite resturi plutind pe apa, la 400 km sud-est de ins. Bermude. Doua zile mai târziu, asemenea resturi au mai fost gasite la 2500 km departare - ceea ce a exclus ipoteza ciocnirii în aer, emisa initial.
La 5 iunie 1965. Un avion de tip ,,C 119 Flying Boxcar'' dispare cu zece persoane la bord, în sudul Bahamas-ului, la aproximativ 280 mile de Miami. Operatiunile de cautare au durut 5 zile si s-au soldat cu un insucces total.
În vara aceluiasi an, nava comerciala ,,El Arish'', 2000 tone, a plecat din New Port, Anglia, spre Alexandria. S-au schimbat cu regularitate radiograme, pâna în momentul când nava a ajuns la 140 mile marine în larg fata de coasta spaniola. Apoi a disparut brusc, fara a I se mai putea gasi vreo urma, desi au fost utilizate cele mai moderne mijloace de cautare, inclusiv fotografierea în infrarosu din avion a fundului marin.
Octombrie 1966. Remorcherul oceanic american ,,Southern Cities'' (19 m lungime) dispare la scurt timp dupa ce a parasit portul Freeport, Texas, S.U.A., în timp ce tracta un slep greu de 65 m lungime. De acesta din urma a fost gasit atârnând un fragment din parâma de tractare. Concluzia anchetatorilor: ,,suntem îndreptatiti a crede ca pierderea remorcherului s-a fabricat cu atâta rapiditate, încât a facut imposibila emiterea unui S.O.S.
11 ianuarie 1967. Remorcherul american ,,Gulf Master'', nava moden echipata, a disparut în drumul sau dinspre portul Sechelt, Columbia Britanica, spre Florida, S.U.A.
Anul 1967 mai asigură si disparitia, lânga Miami, a iahtului de curse ,,Revonco'', lung de 14 m.
La sfârsitul aceluiasi an, la 22 decembrie, o alta mica ambarcatiune, Witchcraft'', 7 m lungime, dispare cu doi oameni la bord, la numai o mila (1852 m) de tarm, lânga Miami, Florida, S.U.A.
La începutul anului 1968, submarinul atomic francez ,,Minerve'', dispare în Marea Mediterana cu toti cei 52 de oameni aflati la bordul sau.
În aceiasi perioada si în acelasi loc, dispare un alt submarin israelian ,,Dakar''.
În luna mai 1968 dispare submarinul atomic american ,,US Scorpion'', cu 90 de oameni în echipaj, în drumul sau dinspre Gibraltar spre S.U.A.
Tot în zona Triunghiului dispare si cargoul ,,Ithaca Island'' care transporta grâne, în luna noiembrie 1968, pe ruta Norfolk - Manchester.
În lunile iunie si iulie 1969, au fost descoperite pe marile si oceanele lumii mai multe ambarcatiuni între 11 si 18 lungime, care pluteau în deriva sau rasturnate, fara ocupanti la bord. Nu s-au putut da explicatii rezonabile nici acestor evenimente.